"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Un raport al Departamentului de Securitate Națională din Spania (DSN) dezvăluie că Rusia a desfăşurat campanii de dezinformare imediat după ce țara fusese lovită, toamna trecută, de un puternic dezastru natural, DANA (acronimul pentru „depresiune izolată la mare altitudine”), soldat, mai ales în zona orașului Valencia, cu sute de morți și importante distrugeri materiale. Campaniile derulate de Rusia au avut ca scop generarea de neîncredere în instituţiile democratice, dar delegitimare sprijinului Spaniei pentru Ucraina.
Raportul menționează și România, arătând că Moscova a procedat într-un mod similar în legătură cu alegerile recente de la noi, dar și în Moldova și Georgia, scopul fiind de a le îndepărta de Uniunea Europeană şi a le aduce, eventual, în sfera de influenţă a Moscovei, scrie publicația spaniolă El Pais care citează direct din raportul oficial.
„Cu ocazia crizei care a avut loc în ţara noastră după trecerea furtunii Dana, la 29 octombrie 2024, sistemul de propagandă şi dezinformare pro-Kremlin (...) a amplificat şi adaptat în beneficiul său naraţiuni preexistente care dezinformau”, explică raportul.
„Actorii pro-ruşi s-au concentrat pe promovarea neîncrederii cetăţenilor în instituţiile publice, pe delegitimarea sprijinului acordat Ucrainei sub pretextul necesităţii reale de ajutor pentru zonele afectate de Dana şi pe proiectarea imaginii unei ţări aflate în haos”, adaugă raportul.
Documentul arată că dezinformarea este unul dintre principalele riscuri pentru securitatea naţională şi reaminteşte că Forumul Economic Mondial plasează informaţiile eronate pe termen scurt pe primul loc în topul celor 10 riscuri globale.
„Evenimente precum pandemiile, procesele electorale sau catastrofele naturale au fost şi vor continua să fie exploatate şi instrumentalizate de Kremlin”, avertizează raportul.
Operațiunea „DOPPELGAENGER”
Pe baza cercetărilor efectuate de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), Departamentul pentru Securitate Internă explică faptul că, la mijlocul anului 2022, concomitent cu invazia Ucrainei, a fost lansată așa-numita operațiune Doppelgänger, atribuită Rusiei și încă activă, cu o structură informațională alcătuită din 228 de domenii și 25 000 de conturi de rețea coordonate care operează în diferite limbi, inclusiv spaniolă.
Doppelgänger - un termen german care înseamnă „dublură fantomatică”- a fost legată de cel puțin 60 de incidente documentate.
„Kremlinul a desfăşurat campanii de dezinformare pentru a încerca să influenţeze, din ce în ce mai direct, procesele electorale din alte ţări”, precum Moldova, România sau Georgia, cu scopul de a le îndepărta de UE sau, „în mod ideal, de a le atrage în sfera de influenţă a guvernului rus”, menţionează documentul spaniol. De asemenea, Kremlinul „ar fi promovat campanii de dezinformare împotriva procesului electoral din 2024 din SUA”, în urma căruia a fost ales Donald Trump.
DSN avertizează că aceste campanii s-ar fi desfăşurat prin canale neconvenţionale şi mai sofisticate decât în trecut, când au fost utilizate mijloace legate de Kremlin, precum Sputnik şi RT. Acum, însă, „trasabilitatea până la sursă este mai dificilă”, deoarece sunt actori care operează infrastructuri multiple, sunt creaţi special pentru o anumită ocazie şi funcţionează independent.
Utilizarea inteligenței artificiale (AI) a însemnat, de asemenea, „un salt calitativ și cantitativ în difuzarea masivă și aproape instantanee a conținutului de dezinformare”, adaugă el. SEAE a înregistrat cel puțin 41 de cazuri de utilizare a AI pentru manipularea informațiilor.
Printre conținuturile false amplificate de această rețea de dezinformare s-a numărat un videoclip în care o caravană de mașini de patrulare din Madrid se îndrepta spre Valencia pentru a oferi asistență. Deși realitatea era clară - întăriri trimise de forțele de securitate - canalele rusești au difuzat că era vorba de o „intervenție pentru limitarea tulburărilor civile”, generând alarmă în rândul populației.
Un alt caz documentat se referă la centrul comercial Bonaire, care a fost subiectul unor alarme false reclamau comiterea de jafuri, prăbușiri structurale și alte fake-news-uri fără legătură cu realitatea. Aceste conținuturi au fost distribuite de conturi anti-ucrainene cu mii de urmăritori, arată și canalul spaniol noticiasciudadanas.com.
Raportul DSN avertizează că dezastrele naturale sunt folosite ca un teren de testare pentru dezinformarea internațională, în special de către țări cu interese geostrategice aflate în contradicție cu cele ale Uniunii Europene.
Este vorba de un război hibrid care nu are nevoie de tancuri sau rachete, ci de click-uri, algoritmi și narațiuni toxice.
Marea întrebare, pe care și raportul o ridică, este dacă există o protecție reală împotriva acestor campanii. Experții sunt de acord că reziliența la informații false trebuie să devină o prioritate națională.
Asta ar presupune:
Investiții în educația mediatică a cetățenilor.
Dezvoltarea unor mecanisme automate de detectare a falsurilor.
Consolidarea cooperării europene în materie de securitate cibernetică și dezinformare.
Solicitarea unei mai mari responsabilități din partea platformelor digitale pentru a reduce viralizarea conținutului fals.
Cum funcționează operațiunea Doppelganger?
Clonarea presei autentice: sunt create site-uri web care imită aproape identic ziare cunoscute precum Le Monde, Bild, El País sau The Guardian, reproducându-le aspectul, tipografia, logo-urile și chiar structura URL. De exemplu, un utilizator care nu bănuiește nimic poate accesa un site care pare real deoarece adresa sa este elpais.news în loc de elpais.com.
Publicarea de conținut manipulat: pe aceste site-uri sunt publicate articole false sau ușor modificate, cu titluri care par plauzibile, dar care conțin relatări pro-rusești, anti-ucrainene, anti-europene sau pur și simplu alarmiste.
Difuzarea virală prin intermediul rețelelor sociale: conturi automatizate sau semi-automatizate de pe platforme precum X (fostul Twitter), Telegram, Facebook sau BlueSky sunt responsabile de răspândirea acestui conținut în mai multe limbi, folosind adesea hashtag-uri populare sau exploatând tendințele pentru a se infiltra în conversații reale.
Segmentarea în funcție de contextul geografic și politic: dezinformarea este adaptată fiecărei țări, fiecărei crize sau fiecărui eveniment. În timpul DANA din Valencia, de exemplu, mesajele s-au axat pe neglijența guvernului, presupusa corupție din ONG-uri și acuzațiile de prioritizare a Ucrainei în detrimentul spaniolilor.
De ce este atât de periculos acest război hibrid?
Doppelganger nu numai că răspândește păcăleli, falsuri etc, dar subminează și bazele încrederii publice. Principalul pericol constă în faptul că o știre falsă poate trece drept adevăr, deoarece cititorul obișnuit nu poate face diferența între o instituție media legitimă și clona acesteia. Într-o situație de criză - precum DANA – falsurile pot deveni o armă emoțională masivă.
Ocolește sistemele clasice de verificare a platformelor.
Exploatează emoțiile momentului pentru a deveni virală (frică, furie, frustrare).
Otrăvește dezbaterea publică și generează diviziuni interne (pro vs. anti-Ucraina, guvern vs. opoziție etc.).
Obiectivele Doppelganger
Obiectivele nu sunt doar informaționale sau ideologice.
Ele sunt geostrategice:
Să slăbească NATO și UE din interior.
Subminarea sprijinului popular pentru Ucraina.
Promovarea euroscepticismului și a polarizării politice.
Delegitimarea guvernelor pro-occidentale în perioade de criză (catastrofe naturale, pandemii, alegeri etc.).
Concluzie. Doppelganger este mult mai mult decât o campanie de dezinformare. Este un război informațional sofisticat și constant, menit să manipuleze milioane de cetățeni sub aparența adevărului. Eficacitatea sa se bazează pe imitarea perfectă, pe viralizarea digitală și pe exploatarea haosului. Spania, ca multe alte democrații europene, s-a aflat deja sub asalt în timpul uneia dintre cele mai mari tragedii din istoria sa recentă: DANA din 2024.
